Participantii la executarea silita

Participantii la executarea silita implică o activitate concurentă a mai multor subiecți procesuali. Subiecţii participă la efectuarea de acte procedurale, pe baza cărora iau naștere, se modifică și se sting raporturile procedurale execuționale.

Principiile executării silite

• principiul îndeplinirii de bunăvoie a obligației stabilite prin titluri executorii, o atitudine obișnuită, normală, pe care trebuie să o învedereze debitorul
• principiul caracterului patrimonial al executării silite

1. nu poate fi execută asupra persoanei debitorului,
2. are un obiect patrimonial precum:

• a)  plata unei sume de bani,
• b) predarea unui bun ori a folosinței acestuia,
• c) desființarea unei construcții, plantații sau altei lucrări, etc.

 Infografic-participanti-la-executarea-silita

PARTICIPANTII LA EXECUTAREA SILITA

Conform  art. 644 Cod procedură civilă, participanţii la executarea silită sunt:

1. părţile;
2. terţii garanţi;
3. creditorii intervenienţi;
4. instanţa de executare;
5. executorul judecătoresc;
6. Ministerul Public
7. agenţii forţei publice
8. martorii asistenți, experţii, interpreţii şi alţi participanţi, în condiţiile anume prevăzute de lege.

Enumerare participantii la executarea silita nu este una limitativă.

Există posibilitatea extinderii acestor participanți, cum ar fi:

• adjudecatarii bunurilor mobile sau imobile vândute la licitație publică
• terțul poprit
• terțul deținător al bunului mobil sau administratorul sechestru
• contestatarii nemulțumită de felul cum sunt întocmite actele de executare, terțe persoane care vor lărgi astfel sfera participanților
• persoanele introduse din oficiu de instanța sesizată cu contestație la executare, după punerea în discuție

Procedurile speciale sunt caracterizate:

• prin lipsa organelor de executare,
• realizarea creanței fiind asigurată prin raporturi directe între creditorul urmăritor și terțul datornic al debitorului urmărit
• aceste procedure sunt:

1. popriri înființate în mâinile persoanelor juridice la care este încadrat debitorul
2. decontarea bancare executorie (poprirea bancară) când oficiul organului de executare revine unității bancare autorizată de lege să procedeze la operații de virament a sumei urmărite. Transferul se face din contul debitorului în contul creditorului, pe baza titlului executoriu
3. executarea creanțelor fiscului – când oficiul organului de executare revine organelor financiare sau altor organe propriii ale creditorului

PĂRȚILE EXECUTĂRII SILITE

Cele două părți în faza executării silite sunt creditorul urmăritor și debitorul urmărit, putând exista o pluralitate activă sau pasivă.

Creditorul

Este subiectul activ al executării silite. Are calitatea de titular al unui drept susceptibil de a fi valorificat prin executare silită și constatat printr-un titlu executoriu, în condițiile legii.

Debitorul

Este subiectul pasiv al executării silite. În baza titlului de execute, debitorul este ținut la obligația de a da, de a face, de a nu face.

Caracterele executării silite

a) caracterul unipersonal al executării silite adică

• toate formele de urmărire trebuie îndeplinite față de fiecare debitor separate
• silită a unui bun anume determinat priveşte doar o singură persoană, deținătorul bunului, față de care trebuie folosită procedura de executare de la început până la sfârșit

b) caracterul unipatrimonial al executării silite

•   trebuie supusă în mod separat formelor de urmărire prevăzute de lege

1. fiecare patrimoniu pe latura sa activă sau
2. fiecare valoare patrimonială în parte,

• este exclusă posibilitatea contopirii într-o singură procedură a urmăririi contra mai multor patrimonii distincte

În același titlu executoriu pot sta în calitate de creditor sau debitor mai multe persoane, ce trebuie să aibă capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu.

Pot avea calitatea de părți în executarea silită atât persoane fizice cât și persoane juridice (de drept public sau privat) condiționat de deținerea calității de parte și în titlul executoriu.

Calitatea de creditor sau de debitor se pot transmite oricând în cursul executării silite:

• prin lege
• prin convenție
• prin succesiune
• prin fuziune
• prin divizare
• alte moduri admise de lege

Actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calității produc efecte față de succesorii în drepturi ai creditorului sau debitorului.

Este necesar ca transmiterea sau înstrăinarea calității să le fie adusă la cunoștință:

• pentru opozabilitate față de terți (ceilalți participanți la executarea silită) și
• pentru a-și produce efectele față de aceștia

Transmiterea calității de creditor sau debitor nu afectează:

• obiectul obligației sau
• garanțiile constituite pentru asigurarea realizării acesteia

Vânzarea drepturilor de executate silită nu este o vânzare de drepturi litigioase:

• în faza executării existența dreptului este deja stabilită prin titlul executoriu,
• întinderea este fie determinată fie determinabilă.

Vânzarea are ca obiect drepturi litigioase

• dacă există o contestație la executare,
• în cadrul contestaţiei se pot aduce critici pe fondul titlului executoriu

 TERȚII GARANȚI

Terții garanți sunt persoane care s-au angajat să garanteze plata datoriilor asumate de debitor. Creditorul poate urmări concomitent sau separat și bunurile terților garanți, în limita garanțiilor asumate de către aceștia. Terții garanți au aceleași drepturi și obligații ca și debitorul urmărit.

Când se urmărește terțul garant:

• toate actele de executare trebuie comunicate și debitorului principal,
• va fi introdus de oficiu în executarea silită de către executorul judecătoresc la momentul solicitării încuviințării executării silite.

TERȚUL FIDEIUSOR

Fideiusorul nu este ținut să îndeplinească obligația debitorului decât dacă acesta nu o execută. Fideiusorul, convențional sau legal, are facultatea:

• de a cere creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal,
• dacă nu a renunțat la beneficiul de discuție în mod expres.

Fideiusorul judiciar nu se poate apăra de executarea silită invocând beneficiul de discuție.

TERȚUL GARANT IPOTECAR

Creditorul ipotecar poate urmări bunul ipotecat în orice mână ar trece, fără a ține seama de drepturile reale constituite sau înscrise după înscrierea ipotecii sale. Terțul care a garantat cu un drept de ipotecă imobiliară executarea obligației de către debitor nu va putea opune creditorului urmăritor beneficiul de discuție. Ipoteca poate fi mobiliară sau imobiliară.

CREDITORII INTERVENIENȚI

Creditorii:

• pot interveni în cadrul executării silite până la momentul fixării termenului de valorificare a bunurilor urmăribile,
• pot să participe la distribuirea prețului, în anumite condiții. Dacă cererea este încuviințată, creditorii intervenienți au aceleași drepturi ca și creditorul inițial.

Creditorii intervenienți:

• pot porni o executare silită separată, în baza propriului titlu executoriu,
• pot interveni într-o procedură de executare începută pentru a evita o posibilă insolvență viitoare a debitorului sau să reducă cheltuielile de executare.

INSTANȚA DE EXECUTARE

Printre participantii la executarea silita este și Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea (art.651 cod procedură civilă).

Când organele de executare sunt altele decât executorul judecătoresc, competența instanțelor de executare este reglementată prin legi speciale.

Pluralitate de instanțe de executare

 a) pe parcursul executării silite mobiliare, încuviințată de către o instanță de executare, se descoperă că debitorul deține un imobil în circumscripția altei curți de apel.

Executorul inițial, sesizat de creditor inclusiv cu o cerere de urmărire imobiliară, va solicita de îndată instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul încuviințarea urmăririi lui silite. Aceasta situație se justifică prin permiterea prorogării competenței teritoriale a executorului, fără a permite prorogarea competenței instanței de executare inițiale.

b) dacă executorul sesizează o instanță de executare necompetentă, aceasta va trimite cererea de încuviințare a executării instanței competente, deoarece procedura încuviințării este necontencioasă.

c) înlocuirea executorului pe parcursul executării silite nu are ca efect schimbarea instanței de executare după sediul biroului noului executor.

Dacă instanța de executare constată că executorul nu era competent, va respinge cererea de încuviințare a executării silite sau va anula executarea silită. Curțile de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție nu pot fi instanțe de executare.

Atribuțiile instanței de executare

• încuviințarea executării silite– executorul judecătoresc nu poate proceda la executarea silită în lipsa încuviințării de către instanță, cu excepțiile prevăzute de lege.
• soluționează contestațiile la executare cu care este sesizată
• soluționează orice incidente privitoare la executare, cu excepția celor date prin lege altor organe sau instanțe

Hotărârile instanțelor de executare sunt executorii și pot fi atacate numai cu apel.

MINISTERUL PUBLIC

Prin lege îi este încredințată sarcina de a veghea la respectarea ordinii de drept, în activitatea de punere în executare a unor hotărâri judecătorești:

• fie prin inițiativa pornirii executării silite,
• fie prin folosirea mijloacelor procesuale pentru restabilirea ordinii de drept încălcate prin însăși activitatea instanței sau a organelor de executare.

Ministerul public își exercită atribuțiile prin procurori, și acordă sprijin pe parcursul executării silite prin următoarele modalități concrete:

-art 660 alin 3 Cod procedură civilă –   …., Ministerul Public va întreprinde, la cererea executorului judecătoresc, diligenţele necesare pentru aflarea informaţiilor cerute, în special pentru identificarea entităţilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este acţionar ori asociat sau, după caz, deţine titluri de stat, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare susceptibile de urmărire silită.

-art 682 alin 2 Cod procedură civilă – Dacă opunerea la executare întruneşte elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală, executorul judecătoresc încheie un proces-verbal, pe care îl va trimite de îndată parchetului de pe lângă instanţa de executare. Sesizarea parchetului nu împiedică continuarea executării silite.

-art 912 alin 2 Cod procedură civilă – În cazul în care debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia în termenul prevăzut la alin. (1), precum şi atunci când debitorul este de rea-credinţă şi ascunde minorul, executorul judecătoresc va consemna acest fapt şi va sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanţa de executare în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti.

Ministerul Public poate să ceară punerea în executare a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii emise în favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdicție și a dispăruților, și alte cazuri prevăzute de lege. În aceste cazuri titularul dreptului va fi introdus în executarea silită și va beneficia de toate drepturile procedurale.

AGENȚII FORȚEI PUBLICE

În aceasta categorie ”participantii la executarea silita” sunt incluse organele poliției, ale administrației publice locale, jandarmeriei ori ai altor agenți ai forței publice chemați să sprijine unele operațiuni de executare întreprinse de executorii judecătorești.

Participă la executarea silită:

• fie atunci când executorul consideră necesar,
• fie atunci când legea prevede expres necesitatea participării lor.

Pentru a obține concursul agenților forței publice, executorul trebuie întotdeauna să se adreseze autorității competente, care va lua măsuri pentru evitarea tergiversării sau împiedicării executării.

Agenţii forţei publice nu pot refuza să sprijine activitatea de executare silită sub motiv că există impedimente la executare, singurul răspunzător pentru nesocotirea acestora fiind executorul judecătoresc.

Când sprijină activitatea de executare, agenții forței publice întreprind măsuri concrete și procedurile stabilite de către respectivii agenți, nu de către executor.

În cazul refuzului autorității competente sau al agenților forței publice din cadrul acesteia de a sprijini activitatea executorului în scopul solicitat, președintele instanței de executare va putea:

• aplica, la cererea executorului, o amendă judiciară
• obliga persoana vinovată la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amânarea executării silite, la cererea părții interesate.

MARTORII ASISTENȚI

Participantii la executarea silita reglementată instituția martorilor asistenți pentru a se asigura respectarea principiului legalității pe parcursul executării silite.

Prezența martorilor asistenți este obligatoriu:

• la pătrunderea într-o locuință, în localuri, depozite sau alte încăperi,
• în vederea sechestrării sau ridicării bunurilor,
• dacă debitorul sau un membru major al familiei acestuia ori un agent al forței publice nu se află în acel loc.

Părțile au dreptul de a solicita prezența unor martori și în alte cazuri, executorul neavând dreptul să se opună.

Condițiile pentru ca o persoană să fie martor asistent sunt următoarele:

• să aibă capacitate de exercițiu deplină
• să nu fie interesată de săvârșirea actelor de executare
• să nu se afle în legătură de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv sau de afinitate până la gradul al doilea cu participanții la procedura de executare
• să nu se afle în relații de subordonare cu niciunul dintre participanții la executarea silită

Numărul martorilor asistenți trebuie să fie de cel puțin doi, dacă prin lege nu se dispune altfel. În situația în care prezența martorilor asistenți nu este obligatorie conform legii, părțile pot stabili ca invitarea unui singur martor asistent este suficientă.

Drepturile martorilor asistenți:

• de a i se explica de către executor ce presupune calitatea de martor asistent
• de a cere informații despre actele de executare la care este invitat să participe
• să facă propriile observații, care se vor consemna în procesul-verbal dacă este cazul, în legătură cu îndeplinirea actelor de executare
• să i se ramburseze cheltuielile de transport, cazare, masă, dacă este cazul, precum și dreptul la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor nerealizate pe durata lipsei de la locul de muncă

Martorul poate refuza semnarea procesului-verbal dacă faptele consemnate în acesta nu corespund cu cele la care a asistat și executorul refuză să consemneze obiecțiunile sale în procesul-verbal.

Când prezența martorilor asistenți la efectuarea unui act de executare este obligatorie, potrivit legii, suntem în prezența unei cerințe legale extrinseci actului de procedură. Sancțiunea nerespectării este nulitatea necondiționată (art.176 pct.6 Cod procedură civilă)

Dacă participarea martorilor asistenți nu este obligatorie, sunt aplicabile regulile privitoare la nulitatea condiționată de o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel (art. 175 Cod procedură civilă).